Difuzorul

Difuzorul este un dispozitiv care redă un sunet ca răspuns la un semnal audio electric. S-au dezvoltat difuzoare non-electrice ca accesorii pentru telefoane, dar amplificarea electronică prin tub vidat a făcut ca difuzoarele să fie mult mai folositoare. Dacă este necesară reproducere Hi-Fi (înaltă fidelitate), sunt folosite multiple difuzoare, fiecare reproducând o anumită frecvență din câmpul auditiv.

În anul 1876, Alexander Graham Bell patentează primul difuzor electric (care reproduce sunetul clar) ca parte din telefonul său, urmat la scurt timp de Ernst Siemens cu o versiune îmbunătățită în anul 1877.

Primul difuzor modern cu bobină dinamică a fost realizat de Peter L. Jensen și Edwin Pridham, dar brevetarea a fost obținută de Chester W. Rice și Edward W. Kellogg în 1924, deoarece au adus îmbunătățiri tehnice esențiale ceea ce a dus la principiul de funcționare utilizat și în zilele noastre. În anul 1937, Metro-Goldwyn-Mayer introduce pentru prima dată în industria filmului un sistem de difuzoare standard folosit în teatru.

În zilele noastre difuzoarele au evoluat foarte mult, calitatea sunetului fiind tot mai bună. În 2008 cercetătorii realizează un difuzor termoacustic fabricat din film subțire de nanotuburi din carbon. În 2013 o echipă de cercetători realizează un difuzor transparent cu conducție ionică, având două straturi de gel conductor transparent și un strat de cauciuc transparent, pentru a putea trece curent de înaltă tensiune, calitatea sunetului fiind superioară.

Sursa: AGERPRES

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Difuzorul/index.html