Tinand cont de distanta pe care o aveam de strabatut de la Bucuresti pana la Satu Mare, cea mai buna varianta la indemana era sa mergem cu un vagon de dormit in timpul noptii, ceea ce am si ales. Ca si mine, au preferat aceasta varianta si alti amici radioamatori: Paul YO9CMF, Petrus YO9CIR si Marian YO9XE. Asa cum stabilisem din timp, la ora stabilita, in dupa masa zilei de 19 august 2004 ne-am intalnit pe peronul Garii de Nord din Bucuresti.
Bineinteles ca am venit pregatiti cu: bere, sucuri, cafea si tot ce trebuie unui bun “gospodar”. Imediat ce ne-am suit in vagon, ne-am aranjat frumos bagajele, ne-am trecut la pijamale, am scos la indemana produsele care erau destinate consumului si ne-am pus pe discutii. La Brasov s-au mai suit inca 4 radioamatori dar imediat s-au bagat la somn. La un moment dat Paul YO9CMF se uita la ceas si ne spune: “Bai, voi stiti cat este ceasul? Este ora 3. Noi cand ne mai culcam?” Cand ai atmosfera placuta orele trec foarte repede. Imediat ne-am bagat si noi la somn. Nefiind obisnuit cu zgomotul trenului in timpul somnului pe la ora 7 m-am trezit, trenul mergea la pas si tocmai intra intr-un oras frumos. Am admirat balcoanele pline de flori. Cand a trecut pe langa mine insotitorul de vagon l-am intrebat ce oras este si asa am aflat ca tocmai intram in Oradea. Am ramas la geam ca sa admir peisajul si dupa plecarea trenului din gara. Pe la orele 10 si 30 de minute am ajuns la destinatie. Imediat ce a oprit trenul in statie s-a umplut peronul de radioamatori. Cum am iesit din gara, Vasile YO3APG, ne-a incolonat cate doi si ne-am pus in miscare. Am facut la stanga, am traversat calea ferata, am trecut pe langa un cimitir (pe dreapta), apoi pe langa un camping (pe stanga), pe langa strandul cu apa termala (chiar in curba unde strada facea la dreapta) si am ajuns la destinatie unde urma sa ne cazam, intr-o Tabara Scolara, curata, cu multa verdeata si linistita. Aici ne astepta Comitetul de primire. Ne-am cazat, am lasat bagajul si am plecat impreuna cu sotia sa facem o mica plimbare prin oras. Apoi ne-am oprit la o terasa in centru ca sa mancam ceva, dupa care ne-am intors in Tabara Scolara pentru a ne odihni un pic pentru ca urma masa data de organizatori. Pe masura ce timpul trecea, eram tot mai multi. Organizatorii au oferit un bufet suedez stropit din belsug cu palinca si bere Silva. Vremea era superba, asa ca ne-am intins la discutii pana tarziu in noapte, in curtea unde erau dormitoarele Taberei Scolare in care eram cazati. A doua zi, ne-am sculat putin cam obositi si am mers in oras, unde urmau sa aibe loc lucrarile simpozionului: referate, Concurs de Creatie Tehnica, talcioc. Acestea s-au tinut intr-o frumoasa si moderna cladire.
Dupa ora doua (PM) ne-am retras din nou la locul de cazare ca sa mancam ceva (in curtea strandului din apropiere erau mai multe restaurante) si apoi sa ne odihnim pentru ca urma masa festiva. In spatele Taberei Scolare am putut admira un dig care am inteles ca a fost construit in urma numeroaselor inundatii care au avut loc de-a lungul anilor. Practic acest dig a impartit orasul in doua; de-o parte orasul vechi, zona de case si in partea cealalta zona de blocuri. Sus pe dig era si o promenada (alee) cu banci pentru odihna. Dincolo de gardul Taberei se afla si un mini complex expozitional, probabil foarte frumos pe vremuri, dar acum se afla in paragina. Mare pacat! Masa festiva s-a desfasurat intr-un frumos restaurant (la doi pasi de cazare si in spatele acestui mini complex expozitional) care in opinia mea semana cu o farfurie zburatoare. Catre ziua s-a stricat vremea si a inceput sa ploua. Duminica dimineata, ne-am trezit, afara ploua si am mai stat de vorba in cortul organizatorilor de la intrarea in Tabara. Cand s-a facut vremea de plecare, ne-au dus organizatorii cumasine pana la gara. Mii de multumiri. Felicitari organizatorilor. Mi-a parut rau ca timpul a fost prea scurt si nu am avut timp sa vad mai bine orasul. Si inca ceva. Pana la acest simpozion, mai fusesem la cateva, singur, fara sotie. De data asta m-a impins Necuratul sa iau sotia cu mine. Dupa ce a vazut despre ce este vorba mi-a spus: “De acum in colo nu-mi mai scapa unul!” Si s-a tinut de cuvant. Asa ca aviz amatorilor, ca sa nu patiti ca mine.
Prima precizare pe care doresc sa o fac este faptul ca pozele care vor fi prezentate in continuare nu sunt facute de mine; pe vremea aceea nu aveam un aparat foto digital. 25 de fotografii sunt primite de la George YO3CJZ, 3 scanari (programul simpozionului si ecusonul) sunt facute de mine, iar restul pana la 259 (Hi!) le-am primit prin bunavointa lui Csaba Gajdos YO5OFH caruia ii multumesc si pe aceasta cale. Singurul lucru pe care l-am dorit a fost sa nu se uite aceste placute amintiri la care am luat si eu parte. Si nu in ultimul rand, vreau sa-i transmit multumirile noastre lui Nelu YO3YU care ne-a facilitat sa avem la dispozitia noastra un vagon de dormit pe ruta Bucuresti - Satu Mare si retur.
Un album cu fotografii de la acest simpozion poate fi vazut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/
Theme by Danetsoft and Danang Probo Sayekti inspired by Maksimer