Muzeul Țăranului Român – 30 de ani

În ziua de luni, 5 februarie 1990, se re-fonda Muzeul de la Șosea având o nouă titulatură – Muzeul Țăranului Român. Recunoașterea pe care a câștigat-o se datorează viziunii fondatorului său, Horia Bernea, fiind singurul muzeu de autor din România și un loc favorabil individualităților. De asemenea, este unul din puținele muzee din țară al cărui patrimoniu imaterial este re-vizitat și re-interpretat în proiectele artistice ale unora dintre specialiștii săi.

Miercuri, 5 februarie 2020, la împlinirea a 30 de ani de la re-fondare, am invitat prietenii Muzeului să sărbătorim cu expoziții, lansări de carte și proiecții.

Lansarea numărului 24/2019 al revistei MARTOR
La fosta Sală Irina Nicolau, de la ora 17.00

Deschidem seria de evenimente aniversare, la ora 17.00, cu lansarea numărului 24/2019 al revistei MARTOR. Anuarul de antropologie al Muzeului Țăranului Român, având ca titlul „Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material” („Politici ale memoriei: colecționare, depozitare, proprietate și dezvăluire selectivă a materialelor de arhivă”).

Coordonatorii numărului, Corina Iosif, Bogdan Iancu și Iris Șerban, au inițiat o discuție pe tema arhivelor și arhivării, pornind de la numărul revistei, ce reunește cercetări originale și materiale vizuale ce reflectă, mai ales, două tipuri de fenomene. Pe de o parte, au fost prezentate studii de caz despre arhive deja consacrate, ce nu aveau, în principiu, vocația deschiderii către publicul larg, dar care își flexibilizează și își redefinesc frontierele, prin crearea de platforme digitale ori prin introducerea noilor tehnologii de înregistrare digitală. Pe de altă parte, am aflat cum iau naștere și se constituie arhive noi, ce pornesc de la stocarea sau colecționarea de materiale al căror obiectiv nu era inițial reprezentat de arhivare. În această situație se regăsesc arhive cu un statut ambiguu, cum ar fi cele rezultate în urma desființării unor instituții, ori arhivele private ale unor personalități. Emergența, în special în Europa de Est, a acestei diversități de arhive este un fenomen ce obligă la redefinirea dreptului de proprietate asupra memoriei individuale așa cum se regăsește în arhive (și, în consecință, instituționalizarea sa), dar și la redefinirea eticii de constituire, accesare, păstrare, utilizare și valorificare a „memoriei arhivate”. În continuarea dezbaterii, în dialog cu publicul, am prezentat două colecții din Arhiva de Imagine (MNȚR) și provocările pe care le presupune arhivarea și valorificarea lor.

În partea a doua a întâlnirii, am propus o incursiune în arhivele Studioului de Film Documentar „Alexandru Sahia”, prin proiectarea filmului „Nunta la Lerești” (1976, 22 min., regia Eugenia Guțu), inclus pe DVD-ul Sahia Vintage V, proiecție realizată prin amabilitatea One World Romania.

Sursa: Muzeul Țăranului Român

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Muzeul%20Taranului%20Roman%20-%2030%20de%20ani/index.html