Mici însemne ale unor mari năzuințe. Simboluri ale Unirii Principatelor în filatelie și numismatică

Cu prilejul celebrării a 161 de ani de la Unirea Principatelor Române, Muzeul Național de Istorie a României a prezentat, în cadrul seriei de evenimente „Exponatul lunii”, micro-expoziția „Mici însemne ale unor mari năzuințe. Simboluri ale Unirii Principatelor în filatelie și numismatică”.

Vernisajul a avut loc joi, 23 ianuarie 2020, la sediul  Muzeului Național de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12, la ora 13, în Sala Lapidarium.

Definit ca „secol al națiunilor”, încă de la debutul veacului al XIX-lea, spațiul românesc este animat de năzuința unității naționale. Transformările socio-politice care iau amploare pe scena europeană se propagă, astfel că, în centrul discursului public se află întemeierea statului românesc modern. Conștiința unității de neam și de limbă este prezentă în cadrul tuturor păturilor populației care își manifestă dorința unirii într-un singur stat ca preambul pentru o economie dezvoltată, societate modernizată și, nu mai puțin importantă, dobândirea independenței.

Cele două Adunări Elective de la 5 ianuarie (Iași) și 24 ianuarie (București) 1859 reprezintă un prim pilon în construcția statului românesc modern. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al ambelor principate românești este înfăptuită ceea ce astăzi numim Mica Unire. Noul stat, sub numele de Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, este recunoscut la scurt timp de Puterile Garante. Militant pentru unire și fervent susținător al cauzei românești prin implicarea activă în mișcarea revoluționară de la 1848, Alexandru Ioan Cuza devine principalul avatar al unirii. În postura de domn al Principatelor Unite, acesta sesizează necesitatea unor ecouri unioniste care să reverbereze dincolo de granițele sferei politice. Astfel, este inițiat un proces care să ancoreze în mentalul colectiv ideea de unitate: crearea unor imagini ale națiunii române, sub cupola căreia cele două principate, Moldova și Țara Românească, și-au dat mâna și s-au unit într-un singur stat. În timp ce creațiile artiștilor epocii își găsesc locul în elegantele saloane ale elitei intelectuale, ilustrând cu penelul personificări ale unirii, o mai mare putere de diseminare a acestor simboluri vizuale este deținută de mărcile poștale care însoțesc trimiterile de tipul scrisorilor. Emisiunile prilejuite de Unirea Principatelor se remarcă nu doar prin discursul iconografic și modul de imprimare prin litografiere, cât și prin cromatica aleasă, fiecărei valori nominale corespunzându-i câte o culoare din cele trei ale drapelului românesc adoptat încă din anul 1848. De asemenea, proiectul emiterii unei monede naționale întărește atât pe plan intern cât și extern imaginea și legitimitatea noului stat înființat.

Prin seria de evenimente „Exponatul lunii”, aducem în atenția publicului câteva piese din patrimoniul Colecției Filatelice a României, respectiv al colecției Cabinetului Numismatic al Muzeului Național de Istorie a României: o scrisoare francată cu marcă poștală din emisiunea „Principatele Unite”, cu valoarea nominală de 30 parale, circulată între București și Brăila, 25-27 iunie 1862; un timbru poștal cu efigia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza în oval, cu valoarea nominală de 5 parale și emis în anul 1865; două probe ale monedei de 5 sutimi din anul 1864 cu efigia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza în profil spre dreapta pe avers și inscripția „PRINCIPATELE UNITE” alături de valoarea nominală și milesimul pe revers. Marca poștală și moneda reprezentând efigia lui Cuza sunt etalate și pentru a marca împlinirea a 200 de ani de la nașterea lui în luna martie a.c.

Sursa: Muzeul Național de Istorie a României

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Mici%20insemne%20ale%20unor%20mari%20nazuinte.%20Simboluri%20ale%20Unirii%20Principatelor%20in%20filatelie%20si%20numismatica/index.html