Natură moartă, natură vie - Capodopere din Colecția Pinacotecii Municipiului București

Muzeul Municipiului București prezintă expoziția tematică „Natură moartă, natură vie – Capodopere din Colecția Pinacotecii Municipiului București”, care poate fi vizitată la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr. 2).

Expunerea – concepută ca un spectacol al frumosului, o invitație la o fantastică întâlnire cu operele greilor artei plastice românești – propune publicului o incursiune plină de culoare prin istoria artei noastre, având drept pretext prezentarea a două genuri artistice extrem de apreciate de colecţionari şi de amatorii de artă: natura moartă (statică) şi peisajul (natura vie). Destinate iniţial să înfrumuseţeze, prin decorativismul lor, reşedinţele aristocratice sau burgheze, natura moartă (statică) şi peisajul (natura vie) devin în timp pretexte rafinate pentru studii moderne de formă şi culoare.
Muzeul Municipiului Bucureşti, prin Secţia de Artă, continuă astfel prezentarea și punerea în valoare a bogatului patrimoniu existent în Colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti.

„Natura statică şi peisajul sunt două genuri artistice aflate aparent în opoziţie, având însă ambele un important punct comun: artistul, creatorul subiectiv al imaginii. Pictorul îşi alege modelul de reprezentare din faţa lui (un colţ de natură sau un grup de obiecte) şi-l reproduce apoi prin formă şi culoare, transformându-l într-un artefact (opera de artă). În expoziţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti, peisajul va fi prezentat şi analizat alternativ cu natura moartă, aceasta din urmă gândită în pictura modernă şi contemporană mai ales ca o scenografie de atelier sau ca un exerciţiu de măiestrie artistică.
În spaţiul românesc, redarea peisajului (natura vie) a căpătat profunzime odată cu Nicolae Grigorescu, arta plastică autohtonă devenind, prin creaţia lui, cu adevărat înnoitoare. Grigorescu se desprinde definitiv de maniera academistă de tratare a peisajului datorită vibraţiei romantice a percepţiei sale artistice. Mai mult decât atât, îmbinând peisajul rural cu detaliul etnografic al costumelor personajelor reprezentate în natură, Grigorescu a definit în pictura autohtonă caracteristica specificului naţional.
Ştefan Luchian, marele maestru al florilor, este pictorul care a manifestat în toată opera sa un pregnant simţ al naturii. Datorită bolii de care a suferit, Luchian nu a mai putut, la un moment dat, să picteze în peisaj. Imobilizat la pat, el a adus natura vie în pictură şi prin intermediul naturilor statice cu flori, disipând graniţele dintre cele două genuri artistice.
La Theodor Pallady natura statică rămâne foarte bine individualizată, devenind un gen major, alături de nud sau de scenele de interior, care i-au definit creaţia şi care au făcut să fie considerat cel mai rafinat pictor român modern.
Cu aceeaşi strălucire metalică, dură, a culorilor, Gheorghe Petraşcu a excelat în ambele genuri, peisaj şi natură moartă, creând lucrări emblematice, care l-au definit ca un mare maestru al picturii autohtone.
Punând în valoare opera unor importante personalităţi ale artei plastice româneşti: Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Constantin Artachino, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Ştefan Popescu, Elena Popea, Cecilia Cuţescu Storck şi alţii, expoziţia: Natură moartă, natură vie – capodopere din Colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti este concepută ca un spectacol al frumosului, destinat să producă vizitatorilor încântare şi plăcere estetică pură” –
Dr. Elena Olariu, director adjunct – Secția Artă a MMB.

Expoziția va rămâne deschisă în spațiul dedicat Pinacotecii, la Palatul Suțu, până pe data de 27 septembrie 2020.

Sursa: Muzeul Municipiului București

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Natura%20moarta,%20nature%20vie/index.html