Statui de daci în muzeele lumii. Forul lui Traian și impactul geto-dacilor asupra romanilor

În cadrul tradiției prezentărilor istoriei României, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” și Primăria Municipiului Bucureșt a organizat marți, 19 noiembrie 2019, ora 18.30, conferința și prezentarea expoziției „Statui de daci în muzeele lumii. Forul lui Traian și impactul geto-dacilor asupra romanilor”. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Asociația Identitate Culturală Contemporană.

„Geţii sunt mai înţelepţi decât aproape toţi barbarii și mai asemenea grecilor”. Dion Chrysostomos; Iordanes, Getca, 3-40; Fontes, II, p. 41 , 417.

A prezentat:

Leonard VELCESCU, doctor în istoria artei la École Pratique des Hautes Études (Paris-Sorbona)

A partcipă:

Prof. Univ. dr. Constantn PETOLESCU, istoric, membru corespondent al Academiei Române

„Basoreliefurile Columnei lui Traian şi statuile de Daco-Geţi reprezintă o moştenire culturală de mare valoare artistică şi iconocrafică, find mărturii sculpturale antice inestimabile. Sculptorii romani au reprezentat în mod magistral pe Daco-Geţi în arta lor. Aspectul fizic şi cel psihic au fost redate într-un stil natural şi realist pentru fiecare personaj. Aceste portrete, de o mare calitate artistică şi iconografică, caracterizează nobila fizionomie a poporului daco-get. Niciun alt popor subjugat de Roma nu a beneficiat de atât de multă atenţie din partea artiştilor plastici romani. Se poate afirma că, mai mult decât galii, germanii, parţii sau alţi «barbari», Daco-Geţii au ocupat un loc privilegiat în arta romană şi în inima Romei, în Forul lui Traian. Poporul Daco-Get a fost, putem spune, glorificat într-o manieră fără precedent de către romani. Aceste reprezentări sculpturale sunt de o mare importanţă pentru patrimoniul cultural european şi românesc. Cu ce scop au fost realizate numeroasele reprezentări de Daco-Geţi în arta romană? Să fi fost vorba de numai o «simplă» propagandă politico-militară?

De ce artiştii romani au creat în acest for un vast ansamblu iconocrafic dedicat poporului Daco-Get? Poate fi avansată ideea că aceste sculpturi semnifcă un nobil «omagiu» dedicat de romani celui mai puternic adversar al lor. Mai multe argumente pot fi invocate pentru a susţine aceste afirmaţii: respectul, chiar admiraţia, resimţită de împăratul Traian (şi probiabil de anumiţi romani în general) vizavi de războinicii Daco-Geţi, cum atestă şi numărul important în armata romană de trupe auxiliare compuse numai din soldaţi Daco-Geţi, precum şi aurul Daco-Geţilor luat ca pradă de război, care a contribuit în mod esenţial la redresarea economică a Imperiului roman. Se poate considera că împăratul Traian a dedicat acest complex arhitectural (forul) în egală măsură şi Daco-Geţilor, reprezentându-i în arta oficială romană, fiind un fapt cu totul excepţional. Daco-Geţii au fost puşi în valoare, imaginea lor demnă, monumentală a fost plasată în centrul Romei, în cel mai fastuos for realizat în lumea romană. Această realizare nu mai fusese făcută niciodată până atunci pentru un alt popor numit «barbar» şi această imagine nobilă a poporului Daco-Get (scenele Columnei şi statuile de Geto-Daci) a reuşit să învingă factorul distrugător al timpului şi să ajungă până în zilele noastre, fapt deosebit de important şi de mare valoare pentru istoria reprezentărilor antice ale Daco-Geţilor în arta romană şi a culturii României”.

(Leonard VELCESCU)

Asociația Identitate Culturală Contemporană (www.aiccromania.org) este o organizaţie non-guvernamentală care dezvoltă proiecte menite să contribuie la promovarea culturii româneșt şi la distribuirea de informaţii obiectve despre România. AICC adună în jurul său experţi, artiști, oameni de cultură, universitari, academicieni, studenți din domeniile de profil și organizează evenimente consistente, necesare în peisajul cultural și diplomatc din România.

Evenimentul s-a desfășurat în limba română.

Susa: Casa de Cultură „Friedrich Schiller”

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi văzut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Statui%20de%20daci%20in%20muzeele%20lumii/index.html