Lansare: „MĂRTURII DIN RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE” și „1918. REINTRAREA ROMÂNIEI ÎN RĂZBOI”

Fundația Europeană Titulescu – Centrul de Cercetare a organizat miercuri, 20 februarie 2019, începând cu ora 16:30, lansarea volumelor:
„MĂRTURII DIN RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE”
Editor: Sorin Cristescu
și
„1918. REINTRAREA ROMÂNIEI ÎN RĂZBOI”
Autor: Daniel Silviu Niculae  

Cu alocuțiuni din partea:
Prof. univ. dr. Ion GIURCĂ
Dr. Alin SPÂNU
Lect. univ. dr. Sorin CRISTESCU
Dr. Daniel Silviu NICULAE

Moderator:
Prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE – Președintele Fundației Europene Titulescu

REINTRAREA ROMANIEI IN RAZBOI

Pacea de la Bucuresti, din primavara anului 1918, consecinta fatala si inevitabila pentru Romania din cauza completei izolari in care ramasese dupa prabusirea Rusiei, nu aducea nicio schimbare in atitudinea morala a Romaniei, cu toate ca incheierea ei coincidea cu tentativa de ofesiva a pacii, dezlantuita de germani pe frontul de vest. Daca in teritoriul ocupat de trupele austro-ungare s-au putut gasi cativa oameni de bine care sa pactizeze cu inamicul, in schimb in teritoriul liber din Moldova n-a existat nicio urma de manifestare favorabila Puterilor Centrale, intreaga suflare romaneasca, increzatoare in izbanda finala si in realizarea idealului national pentru care Romania intrase in razboi, a fost tot timpul cu inima alaturi de aliatii ei.

Guvernul facea toate eforturile pentru a salva puterea militara a tarii si a usura din clauzele tratatului de pace. Oamenii politici care facusera razboiul intretineau moralul populatiei prin atitudinea lor ferma si pastrau cele mai stranse legaturi cu reprezentantii Puterilor Antantei aflati la Iasi. Suveranii tarii aveau in continuare aceeasi convingere neclintita in izbanda cauzei poporului lor. Dorinta generala de a reincepe actiunea alaturi de aliati mergea in paralel, pe de o parte cu pregatirea militara efectuata de Comandamentul Armatei, iar pe de alta parte cu pregatirea politica intretinuta de oamenii de stat care declarasera razboiul contra Puterilor Centrale.

Cand in iulie 1018, s-a dezlantuit contraofensiva Aliatilor pe frontul de vest, Romania urmarea cu nerabdare desfasurarea evenimentelor. Multimea se ingramadea in jurul legatiilor Puterilor Antantei pentru a afla adevarata situatie de pe front, care era sistematic ascunsa prin intermediul comunicatelor germane. Daca la Bucuresti populatia subjugata de ocupant nu putea sa se manifeste in mod liber, la Iasi populatia era fatis ostila Germaniei; aici era acum centrul de rezistanta morala al natiunii.

Dupa iesirea Bulgariei din actiune, amenintarile precum si ademenirile Comandamentului armatei de ocupatie raman fara efect asupra atitudinii Romaniei; ea nu astepta acum decat momentul sa reintre in actiune si sa se ridice, prin sacrificiile facute, la inaltimea idealului atat de indreptatit.

La alcatuirea proiectului de operatiuni pentru Armatele aliate de Orient, in vederea exploatarii succesului, dupa capitularea Bulgariei, generalul Franchet d’Espery s-a bazat in mod sigur pe sprijinul Romaniei, cand a stabilit forta Armatei de Dunare la numai 3 divizii. Intr-adevar, aceasta armata avand o intreita misiune, de a asigura atat flancul drept al operatiunii principale executata in directia Belgrad, cat si flancul stang al operatiunii secundare executata in directia Constantinopol, in contra unei eventuale interventii a armatelor austo-germane din Romania, precum si de a se uni cu Romania, era prea slaba fata de taria fortelor austro-germane aflate pe teritoriul roman ocupat. Tot ca o dovada sigura a intentiei cooperarii Aliatilor cu Romania era numirea la comanda Armatei de Dunare a generalului Henri Mathias Berthelot, fost sef al misiunii militare franceze in Romania, care traise zilele de restriste dar si cele de glorie ale armatei romane.

Inaltul Decret relativ la mobilizarea armatei, era dat de regele Ferdinand I in ziua de 27 octombrie/9 noiembrie 1918, la Iasi. Graba cu care trebuia sa se faca insa mobilizarea pentru a ajuta Armata aliata de Dunare la operatiunile de trecere a Dumarii, precum si dificultatile de ordin tehnic, au facut ca instructiunile de mobilizare sa sufere de la inceput modificari. Odata cu decretarea mobilizarii, Guvernul roman a hotarat ca trupele romane sa intre in Muntenia si Dobrogea, pentru a elibera teritoriul ocupat.  

Sursa: Fundația Europeană Titulescu

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici: http://nini.qsl.ro/yo3ccc/MARTURII%20DIN%20RAZBOIUL%20DE%20INTREGIRE/index.html