Un ungher de afecțiune

Muzeul Național al Literaturii Române și Editura Cununi de Stele au organizat vineri, 9 septembrie, ora 18.00, evenimentul „Un ungher de afecțiune”, o evocare Amita Bhose, reputată scriitoare, traducătoare şi profesoară, mesager al schimbului de valori culturale între România şi India.

Au participat Carmen Mușat Coman, director al Editurii Cununi de stele, foști studenți ai Amitei Bhose, prieteni, colaboratori, admiratori. La finalul evocării a avut loc o reprezentaţie de dans clasic indian oferită de Centrul de Artă Euterpe, coregrafia fiind semnată Carmen Coţovanu Pesantez. Au interpretat: Carmen Coţovanu Pesantez, Alina Ion, Angelica Floareş

Gândea, vorbea şi chiar visa în română. Venită pentru prima oară în România în 1959, Amita Bhose s-a îndrăgostit de această ţară care avea să-i devină al doilea cămin. S-a născut la Calcutta, la 9 februarie 1933 (în același an cu Nichita Stănescu), într-o familie cu bogată activitate culturală. La 20 de ani absolvă facultatea de chimie, fizică şi matematică, iar în 1965 facultatea de bengali-engleză a Universităţii din Calcutta. Anul 1969 va fi anul publicării poeziilor lui Eminescu în India și prima traducere a poetului în Asia. Caragiale, Sadoveanu, Mihail Sebastian, Marin Sorescu au putut fi cunoscuţi în ţara lui Tagore graţie iubirii Amitei Bhose pentru literatura română.

Peste ani, avea să publice primul Dicţionar bengali-român - cele 850 pagini ale dicţionarului au fost scrise de mână, cu ajutorul câtorva studenţi - şi primul Manual de limba bengali. Din 1972 s-a stabilit în România, după moartea tatălui său: „M-am întors în România ca să caut un ungher de afecţiune în mijlocul poporului român”.

„În lunga, foarte lunga mea carieră universitară, întâlnirea cu mult regretata Amita Bhose a constituit un moment cu totul singular” – avea să noteze Zoe Dumitrescu Buşulenga în prefaţa cărţii Eminescu, apărută postum. „Începând de la prezenţa ei uşor exotică, de la silueta graţioasă şi mişcările delicate, dar sigure, până la ochii vii, pătrunzători, şi glasul cu modulaţii muzicale întrerupte din când în când de un hohot de râs care avea şi o imperceptibilă ironie, Amita sugera de la început o personalitate puternică, în ciuda fragilităţii ei.”

Amita Bhose avea o rară distincţie, cucerea prin prezenţă şi erudiţie. Cursurile sale de cultură şi civilizaţie indiană, deşi aveau statut facultativ, se ţineau cu sălile pline. În inima sa, Amita Bhose l-a aşezat pe Eminescu alături de Tagore. În „Eminescu şi India”, Amita Bhose afirma: „Mihai Eminescu e singurul poet european care a făcut India nemuritoare în ţara sa”. Fiindcă timp de 30 de ani a slujit cultura română în calitate de traducător din şi în limba română, publicist, cercetător şi pedagog, se poate spune despre Amita Bhose că este singurul scriitor indian care l-a făcut nemuritor pe Eminescu în ţara sa.

Colecția Amita Bhose: Eminescu şi India; Eminescu şi limba sanscrită; Eminescu şi Tagore; Cosmologia lui Eminescu; Proza literară a lui Eminescu şi gândirea indiană; Dialoguri cu Amita Bhose; Maree indiană. Interferenţe culturale indo-române; De la Durga puja la lumea lui Kalidasa; Manual de limba sanscrită (vol. I-III); Dicţionar de verbe sanscrit-român; Manual de limba bengali; Proverbe şi cugetări sanscrite; Proverbe şi cugetări bengaleze; Proverbe şi cugetari indiene; Sergiu Al-George văzut de noi, indienii; Radha şi Krisna; Povestea prințului Sobur - basme bengaleze; Natyasastra - tratat de artă dramatică.

Sursa: Muzeul Național al Literaturii Române

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici:  http://nini.qsl.ro/yo3ccc/Un%20ungher%20de%20afectiune/index.html